Archive for the Category »oameni «

Steluțe de mare

copiiAm cunoscut-o pe Isabelle Loreley luni, după un scurt schimb de mailuri. Pentru că s-au adunat foarte multe jucării și hăinuțe de la oamenidarnici, am zis că poate mă alături ei și ducem și la copiii pentru care se luptă ea. Copii cu diagnostice odioase: leucemie, Limfom Malign Non Hodgkin, tumoră neurocerebrală. Într-un cuvânt cancer.

Am pus din pungă în pungă hăinuțe, jucării, le-am mutat dintr-o parte în alta. Casa ei ca și ea mea. Plină de saci, de hăinuțe la uscat. Mai mult ca oricând, acestor copii nu poți să le duci lucruri prăfuite sau murdare. Trebuie atenție, să nu fie prea pufoase, că fac alergii. În plus, nu e de ajuns să le dai așa, orice jucărie, ci dacă tot facem ceva, să le stefanutdăm exact ce își doresc. Urși, mașinuțe, maimuțe. Am aflat de la Isabelle o chestie foarte tare. Celor foarte mici nu le plac jucăriile maro. Cât de mici? am întrebat. O să vezi.

Am decis să ducem doar jucării și dulciuri prima dată, ca să nu-i agităm prea tare. N-am avut probleme să intrăm la Budimex (M.S. Curie). Etajul 5 secția Oncologie pediatrică. Pe rând, i-am cunoscut pe Fabian, pe Ștefănuț, pe Găbița, pe Andreea, pe Cosmina. Și pe prea mulți alții. Cazuri în spital, drame pentru părinți, lecții de viață pentru oricare dintre noi, copii pentru ei înșiși. Niște copii fabuloși, veseli, vorbăreți, cuminți, bucuroși că primesc exact jucăriile pe care și le doresc. Copii care vor să trăiască, luptători, curajoși.

copii2Isabelle îi știa pe fiecare, a scris și scrie despre fiecare. În afară de bani pentru operații, au nevoie de lucruri care să le mai aline din durere, măcar puțin. Pampers și lapte praf (Nan) pentru cei mici, șervețele, încălțări, papuci, pijămăluțe pentru cei mai mărișori, un Monopoly copii4sau alte jocuri de genul acesta și jocuri pe calculator pentru cei mai mari. Pentru mamele care luptă alături de ei un pampers pentru copii, un săpun, un șampon, un prosop valorează aur. Dintr-un bon de masă de 8,72 lei (am primit donații bonuri de la mai mulți oameni și au prins extraordinar de bine) se pot lua 2 bucăți de piept de pui la grătar. În condițiile în care cina copiilor a fost ieri un orez fiert cu niște urme de legume și o zeamă maronie ce nu am idee ce era. Ca să lupte cu boala au nevoie de sistem imunitar puternic. Din ce???

Culoarul secției oncologie are pe dreapta și stânga niște acvarii. Nu poți să le numești saloane. Nu există nici măcar o copii3urmă de intimitate. 20 de copii cu tot atâtea mămici în aceste acvarii. Nu ai loc nici să arunci un ac. Au un wc și câte o chiuvetă în cameră. cosminaNu în fiecare. Copiii din România nu mor neapărat de cancer, ci de complicațiile apărute pentru că nu primesc medicamentația necesară nici măcar pentru febră. Nurofen. Banal pentru noi, nu? Vital pentru ei.

Hăinuțe și încălțări se adună și pentru ei și pentru cei de la Valea Plopului (mâine merg la ei cu o dubă și 2 mașini pline) și e minunat. Dar copiii și mamele de la Budimex și de la Fundeni, unde voi merge săptămâna viitoare, au nevoie concret de pampers, șervețele, Nurofen, creme pentru iritații la funduleț, lapte praf Nan.

Ce rugăminte am eu la voi? Să nu plângeți, să nu vă întristați, nu de lacrimile noastre au nevoie. Ci să preluați mesajul meu și al Isabellei (la ea fiecare copil în parte are povestea și conturile unde se pot face donații), să ajungă la cât mai multă lume. Când puteți, să cumpărați un săpun, niște scutece, un lapte praf și să-mi dați un semn și voi fi la voi să le preiau și să vă mulțumesc. Din banii adunați la oamenidarnici și din bonurile primite voi da și Biancăi și Ștefaniei, am cumpărat gabitadulciuri și rechizite și pentru cei de fabianla Valea Plopului și pentru copiii din spitale. Și cel mai mic ajutor de la noi înseamnă enorm pentru ei. Vă mulțumesc că sunteți oameni.

Știți de ce sunt copiii prezentați de Isabelle steluțe de mare? De la povestea asta:

Un om de afaceri aflat în vacanţă se plimba într-o zi pe o plajă.

Pe plajă erau multe steluţe de mare, aduse de val.

Observă un băieţel care aduna fiecare steluţă şi o arunca înapoi în apă.

Vrând să-i dea o lecţie de viaţă, omul de afaceri se apropie de băieţel şi îi spuse:

- M-am uitat la tine văzând ce faci şi mi-am dat seama că ai o inimă bună şi că le vrei binele. Însă îţi dai seama câte plaje sunt pe aici? Şi câte steluţe de mare mor în fiecare zi pe ele? Nu crezi că ar fi mai bine să faci altceva în timpul pe care îl pierzi salvându-le? Crezi că, salvând câteva steluţe de mare, contează?

Băiatul se uită la el, se aplecă şi luă o steluţă de mare pe care o aruncă în ocean, şi-i spuse:

- Pentru asta contează.

După o lună jumate :)

Oamenilor, cu mare drag şi bucurie, mai trag o linie. S-a făcut o lună jumate de când am început o nouă etapă a campaniei Oameni darnici. După cum vă spuneam şi după primele 10 zile, mi-aţi depăşit aşteptările. Mulţi dintre voi nu doar aţi pus pe site-ul sau blogul vostru banner-ul campaniei, ci v-aţi făcut timp să adunaţi lucruşoare şi să vă întâlniţi cu mine să mi le daţi. Ştiţi câte s-au adunat? Foarte multe!DSC07304 Unii saci, deja sortaţi şi puşi pe căprării sunt la ai mei părinţi drăguţi care mă susţin în demersurile mele, alţii sunt la mine în sufragerie, spre bulversarea motanului meu Miqui care nu prea mai ştie cum să ajungă pe balcon să se tolănească la soare. Am primit şi 4

calculatoare, pe care master Escu mă va ajuta să le primenesc ca să le pot duce în stare perfectă de funcţionare.

Ieri am făcut deja un pachet cu hăinuţe, dar şi pampers şi şerveţele de curăţat, câteva săpunuri şi periuţe şi paste de dinţi, pentru 3 bebeluşi de la Iaşi, ai căror părinţi (2 mame singure şi un tată abandonat de soţie) se descurcă foarte greu. Am aflat de la ei de la o prietenă învăţătoare care mi-a povestit foarte emoţionată cum fiecare din aceşti părinţi luptă pentru copilaşi, dorindu-şi să-i crească, nu să-i abandoneze, în ciuda faptului că viaţa e extrem de grea. Sunt convinsă că nu vă veţi supăra că pe lângă cele 5 locaţii clar specificate pe site, vom mai ajuta şi pe alţii, atât cât putem.

DSC07312De asemenea, sunt foarte fericită şi încântată să vă spun că în cont s-au adunat până acum 1.510 lei de la Anto, Isa, Robert Lukacs, Bogdan şi Jane care au donat chiar de 2 ori, şi de la Adi care a trimis tocmai de la Sâmbăta un plic foarte generos. Şi Clarisa Cor y amor a făcut o donaţie, după ce am achiziţionat nişte superbe inele de la ea, m-a rugat ca banii să-i pun în cont.

În ideea în care deja s-au adunat foarte multe lucruri, e păcat să le ţin aiurea până în septembrie, aşa că am decis să devansez zilele de dus sacii la locaţii. Peste două săptămâni mă vor ajuta mama şi Cati să duc multe multe la Chitila. Apropo, vă

rămăsesem datoare cu nişte poze din acea genială zi când am dus cu Pedro şi Mielu cele 4 paturi la Chitila.

ticutzPeste 3 săptămâni mă voi întâlni cu acei tineri care sunt infectaţi cu HIV şi le voi duce, în afară de haine şi încălţăminte, prosoape, perne şi ceva cosmeticale (săpun, pastă, periuţe, etc). Tot pe atunci voi ajunge, voi vedea care dintre voi mă va ajuta cu încă o maşină, la Casa Soarelui. La copilaşii drăgălaşi de care au grijă Fraţii Marist, din zona Apusului, voi ajunge, tot aşa, cu ceva ajutor, cu haine, jucării, cărţi şi calculatoare pe la începutul lui august. Cel mai lung şi mai încărcat drum, la Valea Plopului, va fi pe 15 august. Am stabilit deja cu Dan Şelaru că vom avea ajutor materializat în dubă încăpătoare.

Ce înseamnă toate astea? Că ce se întâmplă e minunat! Că sunt convinsă că şi mai departe, pentru la iarnă, de sărbători, vom avea ce şi de la cine aduna lucruşoare pentru a-i bucura puţin pe cei care au atâta nevoie. Ştiţi că adunaţi, toţi copiii şi tinerii pe care îi ajutăm sunt în jur de 250? Vi se pare puţin?

Înainte de a vă mulţumi personal, vreau să vă spun ceva minunat. Acum o lună, Adela îmi scria că vrea să-mi fure ideea şi la Cluj, acolo unde locuieşte ea. Zilele trecute mi-a dat marea veste: s-a pus în mişcare! “LIIIIAAAAA!!!!!!!! Uau, am primit prima donatie din partea unei tipe care lucreaza la 24 Fun aici in Cj. Maine ma intalnesc cu ea sa discutam si o evetuala promovare pt actiune“. A găsit un centru de copii cu dizabilităţi unde este nevoie de haine, cărticele, dar şi produse mai speciale (pampers pentru mai mult de 20 kg, prosoape, săpun, periuţe şi pastă de dinţi). Vă rog din suflet, voi cei din zona Clujului sau care ştiţi oameni în Cluj, ajutaţi-o! Îi puteţi scrie la adresa adela.rusu@gmail.com şi după cum i-am auzit vocea la telefon, e o drăguţă şi o energică şi o entuziastă.

maicutzeDoresc să vă mulţumesc încă o dată fiecăruia dintre voi, cei care v-aţi dovedit deschişi şi darnici. De la Sibiu m-am întors cu lucruşoare de la Rhodi, care la rândul ei adunase de la Ramoo şi Dorina. La Braşov mi-a făcut o mare plăcere să mă întâlnesc cu Răzvan, cu Adina Dush şi cu Doina, mama lui Cristi (care tocmai din Belgia a dorit să ajute cumva). În Bucureşti, ca o Ana lui Manole umblând de nebună prin ploaie, tunete şi fulgere, m-am văzut şi am băut cafele cu Roxana, Mihaela şi Oti, Jane, Ada, Cornelia Marmoţica (la rândul ei a adunat lucruşoare şi de la Loredana şi Cristina), Alin Pamflezistul, Mihai V., Mona Stef, Ioana Mirică, Sofia, sora Antoanetei, draga mea Oana. DSC07299Prietenul Nick m-a ajutat să aduc acasă calculatoarele donate de frumoasa anonimă care a donat şi paturile. Un “mulţumesc” special vreau să-i spun lui Cristi, tatăl lui Gruia, care şi-a găsit timp să se întâlnească cu mine, deşi urma să plece cu Gruia la operaţie în China în mai puţin de 2 săptămâni. Din tot sufletul le doresc să fie un succes intervenţia.

De săptămâna viitoare, după ce mă întorc din odiosul team-building unde voi pleca într-o oră, mă voi vedea cu Răzvan, Maria Magie noire, Gilda, Anuşca, Daniela, Bianca, Dan Burlacu, tiza Lia şi sper eu că vor mai apărea nume pe parcurs. În plus, aştept un pachet special tocmai din Germania, de la Die Christine.

Dacă am uitat pe cineva, vă rog să mă iertaţi şi să mă trageţi de mânecă.

Am o mare rugăminte la voi: fiţi mândri de voi şi bucuraţi-vă! Sunteţi minunaţi. Şi faceţi ceva special şi frumos. Daţi mai departe măcar bucăţi din ce am scris. Să vadă lumea că se poate. Că nu suntem ignoranţi, muţi şi orbi. Şi poate vor apărea şi alţii, care până acum poate nu au ştiut că se poate face un gest simplu care înseamnă enorm. Vă mulţumesc!

Fii om darnic!

Dragi oameni, bine aţi venit într-un loc virtual unde puteţi afla despre lucruri reale!

Respectiv, despre o campanie de donat şi colectat lucruri pentru oameni care au nevoie de ele. Fiecare dintre noi are pe acasă diverse obiecte încă bune de care nu mai are nevoie, nu? Haine, pantofi, pături, jucării, un calculator vechi, un radio, cărţi de colorat, creioane, acuarele. Şi ştiţi foarte bine că există oameni şi copii care au mare nevoie de ele.

E foarte uşor să dăm mai departe. Voi le adunaţi, ne daţi un semn şi noi venim să le colectăm. Singura rugăminte ar fi, pe cât posibil, să daţi lucrurile curate, pentru a ne fi nouă mai uşor.  Timp e destul, pentru că vom aduna lucruri de la voi până pe 15-20 septembrie, când intenţionăm să le ducem unde e nevoie. De asemenea, deocamdată ne limităm la Bucureşti şi împrejurimi, dar ar fi minunat ca alţii să ne fure ideea şi în alte oraşe Smile

Există un precedent, despre care puteţi citi AICI. Mult mai puţin organizat, dar cu nişte rezultate spectaculoase. Tocmai de-aia ne-am gândit că e nevoie de un site dedicat exclusiv acestei acţiuni, unde să găsiţi toate informaţiile necesare. fii_darnic

Ca şi atunci, spun şi acum: locurile unde vom duce lucrurile sunt publice, puteţi afla de pe net sau mergând chiar acolo, că sunt locuri reale, cu nevoi reale.  Din păcate, în multe cazuri au avut parte de probleme din partea autorităţilor sau a ziariştilor prea dornici de senzaţional, aşa că le e cam teamă de publicitate. Fotografii cu copii şi oameni bolnavi nu voi publica niciodată. Nu e moral, nici deontologic. E dreptul lor la intimitate. Pentru cei mai suspicioşi, dar care vor să ne fie alături, facem o invitaţie: veniţi cu noi acolo, atunci când vom duce lucrurile.

Scopul principal al acestei acţiuni e de a aduna lucruşoare ce pot fi folosite mai departe. Dar există oameni care vor să ne ajute de departe, aşa că am pus la dispoziţie un cont unde cei care doresc pot dona o anumită sumă. Din banii strânşi se vor cumpăra lucruri de care e nevoie şi nu pot fi refolosite: prosoape, periuţe şi pastă de dinţi, săpun, detergent.

Ştiu că atunci când e vorba de bani, oamenii sunt mai circumspecţi. Tot ce pot să ofer ca dovadă de corectitudine sunt extrasele de cont lunare, din care să reiasă că doar au intrat bani, nu au fost şi scoşi. La sfârşit, suma finală va fi cheltuită pentru produsele de mai sus şi vor exista facturi. Mai mult de atât, există încrederea voastră şi decenţa şi corectitudinea noastră.

Mulţi dintre cei care şi-au arătat deja interesul în a ne ajuta, doresc să rămână anonimi. Deşi eu v-aş pupa şi lăuda pe toţi şi v-aş scrie numele cu litere maaari, o să las la latitudinea voastră dacă doriţi să ajutaţi anonim sau nu. Îmi permit să nominalizez două persoane speciale, care şi-au oferit ajutorul chiar de la momentul ideii. Prima donaţie a venit de la domnul Escu şi constă în acest frumos site, cu tot ce ţine de ajutorul tehnic. A doua donaţie a venit în bani (şi nu puţini), tocmai din Grecia, de la Isabela, soţul ei şi cele 3 superbe fiice ale lor.  Isabela nu mă cunoaşte faţă în faţă, dar mi-a spus că a trimis aceşti bani “ca să-mi crească aripile”.  La fel a făcut şi draga mea Antoaneta, tocmai din Canada. Şi mi-au crescut aripi tare frumoase. Eu le mulţumesc din suflet şi vouă vă mulţumesc anticipat.

Ştiu că vor exista şi voci neîncrezătoare, poate chiar şi critici. Ni le asumăm pe toate. Deşi am prefera critici constructive. De asemenea, orice alte idei sunt bine-venite.

Oameni dragi, vă aşteptăm alături de noi, aşa cum puteţi şi vă face plăcere. Vă mulţumim!