Oameni Darnici » sentimente

Ce s-a mai întâmplat, ce va fi

LiaLia — Tue, 24 Aug 2010 10:21:27 +0000

De când nu am mai scris, de două luni și jumătate, multe s-au întâmplat, unele frumoase, altele nu chiar. Ca să scap repede de cele mai puțin plăcute, trebuie să vă spun că ultimele 6 luni au fost extrem de dure din punct de vedere financiar, de curând a trebuit să renunț la slujba mea, astfel încât nu mai am venituri care să îmi permită o anumită mobilitate. De aceea, nu am mai putut eu să adun lucruri, iar pe cei care au mai scris că au lucrușoare de donat i-am ghidat către căminele din București sau familiile nevoiașe care au scris și au cerut ajutor. De asemenea, am decis ca în curând să plec din țară pentru a-mi încerca norocul și în altă parte. Eu voi încerca să ajut de acolo, dar voi, cei de aici, puteți duce povestea Oamenilor darnici mai departe. Ideea de bază a acestei campanii tocmai asta e, dacă aveți haine, încălțări, chiar și mobilier de care nu mai aveți nevoie și doriți să dați mai departe către cei care au nevoie, găsiți ceva mai jos lista cu locațiile din București și familiile din țara unde puteți duce sau trimite, prin colete, aceste lucruri. Este foarte simplu și nu aveți nevoie de mine ca “intermediar”. În poveștile anterioare, încă de la începutul acestui site, puteți vedea poze și mărturii cum că toate aceste cazuri există și sunt reale.

În aceste ultime luni am putut trimite vreo 30 de colete (printre care și 2 cărucioare pentru viitoarele mămici Cornelia Moldovan și Cristina Geambașu, la Lupeni) cu haine, încălțări, orez, ulei, săpun, pampers, șervețele, etc. deoarece în contul oamenidarnici au donat bani câteva persoane (Paul Constantin, Alexandra Zait, Daniela Raluca Șerban) cărora le mulțumesc din tot sufletul. S-au mai adunat câțiva bănuți și de la prietenul meu, mama, iar eu mi-am vândut din lucruri și astfel am putut aduce o bucurie Biancăi, care pe 21 august a împlinit superba vârstă de 17 ani (i-am trimis 300 de lei), Ștefaniei care pe 23 august a împlinit 1 anișor (din nefericire, micuța va avea mereu o sensibilitate, deși operația a reușit, și acum este în spital la Grigore Alexandrescu – căldura i-a adus o deshidratare și lipsă de apetit și acum e slăbită) – i-am dat Ninei, bunica Ștefaniei, 250 de lei, iar săptămâna viitoare voi merge la Valea Plopului să le mai duc niște haine, mâncare și bani Anei, mama lui Mihăiță (finuțul meu) și fetei care stă cu Ana și are 4 copii.

Oameni buni, din octombrie vă voi spune la revedere, cel puțin pentru o vreme. De departe sper să mai pot trimite în țara ajutoare, dar dorința mea cea mai mare e ca voi, de aici, să duceți mai departe spiritul campaniei Oameni darnici. Aveți lucruri în stare încă bună, care mai pot fi folosite, duceți-le sau trimiteți-le prin poștă sau curier la cei care au nevoie. Haine (mai ales de copii), încălțări, un orez, un ulei, ceva dulce, se vor bucura enorm, credeți-mă pe cuvânt. Cei care puteți și doriți să ajutați, au în mod special nevoie și de ajutor în bani cele două cazuri de care m-am legat atât de tare încă de la început:

Bianca (diagnosticată cu o boală gravă și rară, amitrofie spinală progresivă, sindromul Kugelberg-Welander și al II-lea diagnostic hernii intraspongiloase T11 si L14, are nevoie de creme de masaj, medicamente care să-i mai atenueze durerile de mușchi):

Raiffeisen Bank – Agentia Valu lui Traian, judetul Constanta
RON: RO 70 RZBR 0000 0600 1100 8342
EURO: RO 47 RZBR 0000 0600 1103 4655
Cod SWIFT: RZBR ROBU
Titular: Velichea Maria

Adresa: Localitatea Valu lui Traian, Str. Credintei nr. 9, Jud. Constanta
Telefon: 0727.275.667 / 0241.230.317

Pentru a putea merge mai departe la școală, deoarece la liceu nu se mai dau manuale, Bianca are nevoie de cărțile pentru clasa a 11-a. dacă aveți și puteți da mai departe, vă rog să o contactați pe mama Biancăi și să-i trimiteți.

și Ștefania (născută fără o bucată din esofag, operată în Germania cu succes, dar are nevoie de alimentație adecvată, medicamente, vaccinuri – care nu sunt toate gratuite. Familia ei numeroasă e un exemplu, oameni simpli, muncitori, cinstiți, nu i-am auzit niciodată să spună “de ce noi?”, dar au nevoie de ajutor suplimentar.

ING Bank Sucursala Giurgiului, titular cont Dumitrașcu Niculina

Cont lei: RO12INGB0000999901600322

Cont EURO: RO54INGB0000999901632255

Telefon Nina Dumitrașcu: 0763.998823.

Alte familii unde puteți trimite ajutoare (colete de maxim 10 kg prin Poșta Română sau de orice fel prin firme de coletărie – trebuie să știți că toate coletele – cam 200 trimise într-un an jumătate – au ajuns, dacă s-ar întâmpla să nu ajungă la destinație se întorc la expeditor):

Babalac Alexandra - mama tanara de 20 de ani, slabuta, 36 la pantofi (si ea poate fi ajutata cu haine), are o fetita de 2 ani Denisa. Str. Munci, bloc 5, scara 2, ap 24, Uricani, jud. Hunedoara.

Vasilache Rodica - 3 fete-cucuiete de 11, 13 şi 15 ani şi un băieţel de 2 ani jumătate. Sat Zorleni, comuna Zorleni, jud. Vaslui.

Geambaşu Elena Cristina – 2 fetiţe de 5 şi 10 ani. În octombrie va naște un băiețel. Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 88, Lupeni, jud. Hunedoara, cod 335600. Tel. 0734.946.753.

Moldovan Cornelia – 3 fetiţe de 11, 9 şi 4 ani. Zilele astea va naște un băiețel. Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 85, Lupeni, jud. Hunedoara.

Aur Daniela – 2 băieţi de 5 şi 15 ani. Str. Porţile de Fier nr. 7, ap. 89, Orşova, Jud. Mehedinţi.

Marcu Luciana – 2 fetiţe de 12 şi 7 ani. Str. 8 martie nr. 40, Râmnicu Sărat, jud. Buzăr, cod 125300. Tel. 0760956509.

Boicu Constantin – fată 7 ani, băiat 4 ani (cu probleme medicale, are nevoie de pampers nr. 5). Str. Dacia nr. 2, bl. 8, sc. B, ap. 12, municipiul Codlea, Jud. Braşov. Tel 0727.321.754.

Muszka Daniela Carla – 4 copii (3-10 ani), dintre care Bianca, o fetiţă de 10 ani care este olimpică la pian, elevă la şcoala de muzică. Str. Ion Vidu nr. 7, Lugoj, jud. Timiş. Tel. 0761624618.

Ungureanu Alina – o fetiţă de aproape 3 ani. Str. Grigore T. Popa nr. 32, ap. 53, Timişoara, jud. Timiş. Tel. 0757.621.570.

Radu Crenguţa – 2 fete de 3 şi 14 ani, 3 băieţi de: 4 ani (cu o malformaţie a intestinului, are anus contra naturii), 8 ani şi 16 ani. Nu am adresa exactă, dar am fost la ei acasă, la capătului Giuleştiului (Bucureşti) şi pot veni şi în oraş să vă întâlnească. Tel. 0765.850.802.

Alte locații unde pot fi duse ajutoare:

1. Asociaţia “Pro Vita – pentru copiii născuţi şi nenăscuţi” – Parohia Valea Plopului – Vălenii de Munte, judeţul Prahova.

Aici sunt copii mai mici şi mai mari, de la 0 la 25 de ani. E nevoie de ceva haine si încălţăminte (am dus deja foarte multe), prosoape, săpun, detergent, pastă şi periuţe de dinţi, lapte praf, pampers, necesar pentru ingrijirea bebelusilor, cărţi etc. De asemenea, materiale de construit şi alimente.

2. Centrul Sfânta Macrina – str. Ilarie Chendi, nr.14, Sector 2.Tel/fax: 021-2527658; 021-2521696
e-mail: macrina.center@gmail.com

Aici sunt 25 de copii între 7-18 ani, în Centrul de zi pentru copiii aflați în situații de risc (copiii străzii) și alți 25 de copii în Centrul Rezidențial (de plasament) – între 7 și 18 ani, băieți și fete, care se găsesc în situații de risc, provenind din mediile sociale defavorizate din București și zonele limitrofe.

3. Grupa de grădiniță a Dianei Szasz – Gradinița Socială a Școlii Generale nr 5 Săcele, judetul Brașov. Sunt 30 de copii de 5-6 ani, băieți și fetițe, din familii defavorizate.

Vă mulțumesc tuturor că mi-ați fost alături și sper ca în continuare să punem face ceva pentru cei mai puțin norocoși ca noi. Îmi puteți scrie oricând, pentru că și de departe această campanie îmi va fi aproape de suflet. Mă înclin.

Adoptă o famile, oferă un ajutor. Din suflet

LiaLia — Mon, 22 Mar 2010 12:37:47 +0000

Oameni dragi, se apropie Paştele şi mi-aş dori tare mult să aducem o bucurie unor oameni mai puţin norocoşi decât noi. Până acum am fost în principal la cămine şi locuri unde şi copiii şi mămicile primesc ajutor cât de cât organizat. Sunt convinsă că de sărbători vor fi mulţi cei care le vor duce una alta, aşa că noi putem să adunăm şi să ducem şi după, prin mai-iunie. Dar acum aş vrea să ne concentrăm pe numeroasele familii care mi-au scris pe oamenidarnici de-a lungul timpului. Eu am vorbit cu fiecare dintre ei, le ştiu poveştile şi durerea. Unii sunt oameni simpli, de la ţară, alţii trăiesc dramele vremurilor actuale. Nu cerşesc, nu stau cu mâna întinsă să le pice din cer. Cu toţii, fără excepţie, vor să muncească, fac nişte eforturi uneori supranaturale pentru a putea aduce acasă la copii o bucată de pâine. Mulţi sunt din zone defavorizate, cu mult şomaj şi multă sărăcie. Şi se bucură enorm pentru un kilogram de zahăr, un litru de ulei, nişte conserve, biscuiţi, ceva dulce, un kilogram de mălai, făină, orez, săpun, şampon, pastă de dinţi, tampoane, pampers. Eventual, dacă există, 2-3 hăinuţe potrivite vârstei copiilor. Din păcate, şi timpul e scurt, şi programul meu este infiorător (plec la 7 dimineaţa, mă întorc la 11 seara) şi voi fi greu de găsit pentru a-mi aduce mie ajutoarele. De asemenea, ţinând cont că familiile sunt din afara Bucureştiului, este nevoie să trimitem ajutoarele prin poştă (colete). Aici vine partea în care eu vă rog mult să mă ajutaţi şi pe mine: din lista de mai jos, poate unii dintre voi pot trimite un colet direct uneia dintre familii. Nu e dificil deloc! O cutie de carton, pus în ea maxim 10 kg, lipită bine cu scotch pe margini şi legată cu sfoară ca să fie uşor de cărat. În stânga sus adresa expeditorului, în dreapta jos adresa destinatarului. La poştă completaţi un formular. Şi prin servicii de coletărie se poate şi mai uşor, dar nu am detalii despre preţ pentru că eu de obicei trimit multe colete odată şi la poştă e mai ieftin. Dacă alegeţi această cale, vă mulţumesc în avans! Înseamnă enorm pentru mine. Şi de acum înainte puteţi “adopta” această familie, aşa încât o dată la 1 lună jumate – 2 puteţi să le mai daţi o mână de ajutor. Vă rog mult să-mi daţi un mail sau un comment cu familia căreia îi trimiteţi, ca să pot ţine şi eu o mică evidenţă. Cei dintre voi care doresc să dea o mână de ajutor, dar nu au pur şi simplu timp, pot dona câţiva bănuţi în contul oamenidarnici, iar eu voi cumpăra cele necesare (extras de cont şi facturi la cerere, dacă doriţi). Cei care vor să cumpere una alta, dar nu au cum să trimită prin poştă, mă pot găsi acasă în Militari, azi şi mâine după ora 7 seara, miercuri după 10 seara, lunea viitoare la fel, după ora 7 seara. Daţi-mi un mail şi ne auzim la un telefon după aia.

Familiile care au nevoie de ajutor:

Velichea Maria – Bianca de 16 ani jumate şi Vicky de 12 ani. Str. Credinţei nr. 9, localitatea Valu lui Traian, jud. Constanţa, tel. 0727.275.667.

Babalac Alexandra - mama tanara de 20 de ani, slabuta, 36 la pantofi (si ea poate fi ajutata cu haine), are o fetita de 1 an si 10 luni Denisa. Str. Munci, bloc 5, scara 2, ap 24, Uricani, jud. Hunedoara.

Vasilache Rodica - 3 fete-cucuiete de 11, 13 şi 15 ani şi un băieţel de 2 ani jumătate. Sat Zorleni, comuna Zorleni, jud. Vaslui.

Geambaşu Elena Cristina – 2 fetiţe de 5 şi 10 ani. Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 88, Lupeni, jud. Hunedoara, cod 335600. Tel. 0734.946.753.

Nicoleta Borcan – victimă a violenţei conjugale, îşi creşte singură cei 4 copii (un băiat paralizat). Str. Becaţei nr. 6, bl. R4, sc. B, sector 3, Bucureşti. Tel. 0727.754.193

Moldovan Cornelia – 3 fetiţe de 11, 9 şi 3 ani jumătate. Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 85, Lupeni, jud. Hunedoara. Tel. 0725.362.743.

Florea Nicuşor – 2 băieţi de 12 şi 14 ani, orfani de mamă. Sat Găgeşti, comuna Boloteşti, jud. Vrancea.

Aur Daniela – 2 băieţi de 5 şi 15 ani. Str. Porţile de Fier nr. 7, ap. 89, Orşova, Jud. Mehedinţi.

Buzdea Maria – un băieţel de 6 ani şi 8 luni, o fetiţă de aproape 3 ani şi una 2 ani. Str. Ştefan cel Mare, bl. M2, sc. A, ap. 9, Târgu Neamţ, jud. Neamţ.

Marcu Luciana – 2 fetiţe de 12 şi 7 ani. Str. 8 martie nr. 40, Râmnicu Sărat, jud. Buzăr, cod 125300. Tel. 0760956509.

Boicu Constantin – fată 7 ani, băiat 4 ani (cu probleme medicale, are nevoie de pampers nr. 5). Str. Dacia nr. 2, bl. 8, sc. B, ap. 12, municipiul Codlea, Jud. Braşov. Tel 0727.321.754.

Ungureanu Alina – o fetiţă de 2 ani jumătate. Str. Grigore T. Popa nr. 32, ap. 53, Timişoara, jud. Timiş. Tel. 0757.621.570.

Radu Crenguţa – 2 fete de 3 şi 14 ani, 3 băieţi de 4 ani (cu o malformaţie a intestinului, are anus contra naturii), 8 ani şi 16 ani. Nu am adresa exactă, dar am fost la ei acasă, la capătului Giuleştiului (Bucureşti) şi pot veni şi în oraş să vă întâlnească. Tel. 0765.850.802.

Dragilor, aştept un semn de la voi, care cum poate şi doreşte să ajute (un semn aici sau pe mail la lia_stoica@yahoo.com). Aşa, ca de final, am o veste-poveste minunată. Mă ţin de aproape o lună să vă spun, pentru că am stat cu emoţii, cu pumnii strânşi, rugându-mă să fie bine. Ştefania, micuţa nepoată a Ninei, fetiţa născută cu malformaţia de esofag, a ajuns în Germania (în afară de aproape 3000 de euro strânşi de Nina, banii pentru costurile operaţiei au fost adunaţi prin campania Click din inimă pentru copii). Am vorbit săptămânal cu Nina, am plâns şi m-am bucurat alături de ei. Ultima veste despre micuţă e că a băut cu guriţa ei şi trebuia să mai treacă testul înghiţirii de mâncare solidă. Pe Nina o aştept să se întoarcă acasă şi atunci voi merge la ei cu bunătăţuri şi lucruşoare.

Din ce se va aduna, după Paşte voi merge şi la măicuţele Maicii Tereza, la Chitila, unde voi duce, pentru cei 22 de băieţi cu handicap extrem de care au ele grijă, alimente şi îmbrăcăminte.

Vă mulţumesc anticipat pentru tot!

Later edit: Între atâtea povești dureroase, uimitoare, lecții de viață, există un caz anume, tare aproape de sufletul Isabellei, care mi s-a lipit și mie de suflet. Ștefănel s-a luptat cu cancerul, încă de la 4 luni. Acum e acasă, în comuna Independenței. Nu au apă de băut. Berbeaca de Isabelle (nu degeaba ne înțelegem noi așa de bine) are una și bună în cap: să îi facă fântână lui Ștefănel! Așa că mă alătur și eu luptei ei frumoase, donații cât de mici pot face diferența. Contul este cel de pe oamenidarnici de la Contact. Punem de-o fântână?

Primele daruri, mai cu tristețe, mai cu veselie

LiaLia — Sun, 20 Dec 2009 11:19:10 +0000

Joi am început să duc darurile la copii. Primul drum a fost tare trist, din păcate. La Oncologie, la Budimex. Atât de mulți … Atât de mici … Nu ai voie să plângi, să le arăți că te afectează suferința lor. Așa că am râs, ne-am jucat și m-am bucurat că măcar pentru o oră, cât am stat la ei, s-au bucurat, au alergat pe holuri, s-au jucat cu mașinuțele, cu păpușelele. 30 de cadouri, câte unul pentru fiecare, cu jucăria pe care și-o doreau: o mașinuță, Albă ca Zăpada, o păpușă blondă, un bebeluș în costum de fluturaș, un super-erou. Pachețelul lui Fabian, cu Spider-man, o să fie dăruit luni, cînd se întoarce la analize. Tare mi-aș dori să nu am cui duce jucării acolo …

Vineri a fost o adevărată aventură. Eu am dat la zăpadă de mi-am rupt spinarea, dar adevărata eroină e Frieda, care a mers, draga de ea, prin nămeți, prin șleauri, n-am accelerat-o, a băgat a I-a de i-a ieșit pe nas, dar am reușit tot ce ne-am propus: dus colete la poștă pentru Ana Maria, ursuleț și fata cu care stau și cei 4 copii ai ei, pentru Bianca și familia ei, pentru fam. Vasilache, lângă Bârlad, cu cele 3 superbe fete și băiețelul Andrei, apoi întâlnirea cu Mariana, care a adus din partea firmei Legend Com srl o donație impresionantă de carioci, creioane, caiete, prostioare pentru școală, următorul drum, și cel mai lung, la Asociația Fraților Maristi. 2 ore am făcut de la mine până la ei, dar am zâmbit tot drumul pentru că mi-am impus de la plecare că sutele de șoferi ieșiți pe nebunia de afară nu sunt nebuni care nu vor să meargă cu metroul, ci oameni buni care duc la rândul lor cadouri la copii. La Maristi m-au prins la înghesuială cei 34 de copii zurlii și am uitat și de nămeți și de trafic și de oboseală și am râs și m-am hlizit și m-am pupat cu ei. S-au bucurat tare mult de tot ce au primit (apropo, după cum vă spuneam, înseamnă enorm pentru ei să primească în mânuțele lor un cadou doar pentru ei, pentru că asta m-au întrebat de când am ajuns: și primim fiecare câte un cadou? Și eu?)

Copiii vă mulțumesc, chiar dacă nu știu exact cine sunteți. Ei știu că oamenii se gândesc la ei și le fac cadouri. Și tare se mai bucură!

[View with PicLens]

Steluțe de mare

LiaLia — Fri, 09 Oct 2009 12:29:09 +0000

Am cunoscut-o pe Isabelle Loreley luni, după un scurt schimb de mailuri. Pentru că s-au adunat foarte multe jucării și hăinuțe de la oamenidarnici, am zis că poate mă alături ei și ducem și la copiii pentru care se luptă ea. Copii cu diagnostice odioase: leucemie, Limfom Malign Non Hodgkin, tumoră neurocerebrală. Într-un cuvânt cancer.

Am pus din pungă în pungă hăinuțe, jucării, le-am mutat dintr-o parte în alta. Casa ei ca și ea mea. Plină de saci, de hăinuțe la uscat. Mai mult ca oricând, acestor copii nu poți să le duci lucruri prăfuite sau murdare. Trebuie atenție, să nu fie prea pufoase, că fac alergii. În plus, nu e de ajuns să le dai așa, orice jucărie, ci dacă tot facem ceva, să le dăm exact ce își doresc. Urși, mașinuțe, maimuțe. Am aflat de la Isabelle o chestie foarte tare. Celor foarte mici nu le plac jucăriile maro. Cât de mici? am întrebat. O să vezi.

Am decis să ducem doar jucării și dulciuri prima dată, ca să nu-i agităm prea tare. N-am avut probleme să intrăm la Budimex (M.S. Curie). Etajul 5 secția Oncologie pediatrică. Pe rând, i-am cunoscut pe Fabian, pe Ștefănuț, pe Găbița, pe Andreea, pe Cosmina. Și pe prea mulți alții. Cazuri în spital, drame pentru părinți, lecții de viață pentru oricare dintre noi, copii pentru ei înșiși. Niște copii fabuloși, veseli, vorbăreți, cuminți, bucuroși că primesc exact jucăriile pe care și le doresc. Copii care vor să trăiască, luptători, curajoși.

Isabelle îi știa pe fiecare, a scris și scrie despre fiecare. În afară de bani pentru operații, au nevoie de lucruri care să le mai aline din durere, măcar puțin. Pampers și lapte praf (Nan) pentru cei mici, șervețele, încălțări, papuci, pijămăluțe pentru cei mai mărișori, un Monopoly sau alte jocuri de genul acesta și jocuri pe calculator pentru cei mai mari. Pentru mamele care luptă alături de ei un pampers pentru copii, un săpun, un șampon, un prosop valorează aur. Dintr-un bon de masă de 8,72 lei (am primit donații bonuri de la mai mulți oameni și au prins extraordinar de bine) se pot lua 2 bucăți de piept de pui la grătar. În condițiile în care cina copiilor a fost ieri un orez fiert cu niște urme de legume și o zeamă maronie ce nu am idee ce era. Ca să lupte cu boala au nevoie de sistem imunitar puternic. Din ce???

Culoarul secției oncologie are pe dreapta și stânga niște acvarii. Nu poți să le numești saloane. Nu există nici măcar o urmă de intimitate. 20 de copii cu tot atâtea mămici în aceste acvarii. Nu ai loc nici să arunci un ac. Au un wc și câte o chiuvetă în cameră. Nu în fiecare. Copiii din România nu mor neapărat de cancer, ci de complicațiile apărute pentru că nu primesc medicamentația necesară nici măcar pentru febră. Nurofen. Banal pentru noi, nu? Vital pentru ei.

Hăinuțe și încălțări se adună și pentru ei și pentru cei de la Valea Plopului (mâine merg la ei cu o dubă și 2 mașini pline) și e minunat. Dar copiii și mamele de la Budimex și de la Fundeni, unde voi merge săptămâna viitoare, au nevoie concret de pampers, șervețele, Nurofen, creme pentru iritații la funduleț, lapte praf Nan.

Ce rugăminte am eu la voi? Să nu plângeți, să nu vă întristați, nu de lacrimile noastre au nevoie. Ci să preluați mesajul meu și al Isabellei (la ea fiecare copil în parte are povestea și conturile unde se pot face donații), să ajungă la cât mai multă lume. Când puteți, să cumpărați un săpun, niște scutece, un lapte praf și să-mi dați un semn și voi fi la voi să le preiau și să vă mulțumesc. Din banii adunați la oamenidarnici și din bonurile primite voi da și Biancăi și Ștefaniei, am cumpărat dulciuri și rechizite și pentru cei de la Valea Plopului și pentru copiii din spitale. Și cel mai mic ajutor de la noi înseamnă enorm pentru ei. Vă mulțumesc că sunteți oameni.

Știți de ce sunt copiii prezentați de Isabelle steluțe de mare? De la povestea asta:

Un om de afaceri aflat în vacanţă se plimba într-o zi pe o plajă.

Pe plajă erau multe steluţe de mare, aduse de val.

Observă un băieţel care aduna fiecare steluţă şi o arunca înapoi în apă.

Vrând să-i dea o lecţie de viaţă, omul de afaceri se apropie de băieţel şi îi spuse:

- M-am uitat la tine văzând ce faci şi mi-am dat seama că ai o inimă bună şi că le vrei binele. Însă îţi dai seama câte plaje sunt pe aici? Şi câte steluţe de mare mor în fiecare zi pe ele? Nu crezi că ar fi mai bine să faci altceva în timpul pe care îl pierzi salvându-le? Crezi că, salvând câteva steluţe de mare, contează?

Băiatul se uită la el, se aplecă şi luă o steluţă de mare pe care o aruncă în ocean, şi-i spuse:

- Pentru asta contează.